Faceți căutări pe acest blog

Pentru mama mea...

Desi ma apropii cu pasi repezi de granita dinspre apus a primei tinereti, marturisesc ca nu am fost niciodata o foarte buna gospodina. Pana in urma cu trei ani cochetam cu "bucatareala" pentru ca mama mea, care este o excelenta bucatareasa, gatea pentru intreaga familie. Eu eram responsabila doar cu vreun fonfleu la zi de sarbatoare sau ocazional cu "invartitul" vreunei prajituri cand mi se facea pofta de ceva dulce. Dar chiar si atunci apelam la sfaturile mamei.
Acum, dupa plecarea de acasa si  odata cu intemeierea propriei mele familii, musai sa devin si eu o buna gospodina.  Dar zau ca nu-i asa usor cum mi se pare privind-o pe mama mea... Ea se misca cu o gratie si o siguranta fantastica prin bucatarie si fiecare ustensila folsita nu pare altceva decat o prelungire a mainii ei.  Eu sunt stangace si, desi am reusit sa nu-mi tai pana acum vreun deget, ma simt in fata cratitei ca in fata unui examen.  Din fericire sunt ambitioasa si imi dau silinta sa trec fiecare "proba".
De ce am deschis acest blog cand este netul plin de site-uri cu retete care mai de care mai originale si mai spectaculoase?  Nu stiu... asa... pentru alte gospodine incepatoare, la fel ca si mine.
Eu nu-mi propun sa revolutionez arta culinara si nici nu am pretentia ca pot sa execut o reteta ca nimeni altcineva ci  voi prezenta aici doar acele retete care simt eu ca mi-au reusit si de care ma simt mandra.

Dedic acest blog mamei mele, cea mai grozava gospodina pe care o cunosc.